În Noiembrie am început O mare provocare. Din păcate inițiativa a fost un eșec. Unii ar spune chiar un eșec previzibil. Și mă întreabă: tu chiar ai crezut că o să iasă ceva? Ei bine da, eu chiar am crezut că ideea e atât de bună încât nici nu o să fie nevoie de prea multe explicații. Vrem ca legea să fie aceeași pentru toți! Pentru că, în fond, asta e ceea ce ceream noi și îmi venea greu să cred că cineva ne-ar putea contrazice. Mai ales că nu ceream ceva nou, în teorie, egalitatea în fața legii e un drept fundamental. Ceea ce noi spuneam, ce voiam să arătăm este că în practică lucrurile stau cu totul altfel.
Și da, de contrazis nu am fost contraziși (cu mici excepții, realitatea e că orice ai spune, oricât de evident ar fi, tot vor fi unii care nu vor fi de acord), dar nici nu ne-a ajutat aproape nimeni. Nici măcar cu o semnătură. Îmi ziceau: „A, trebuie să îmi dau CNP-ul? Atunci mai bine nu.” Știi, e site-ul Comisiei Europene, nu ar putea ăia să facă rost altfel de CNP-ul tău, dacă chiar le trebuie? „Da’ de ce să risc?” Am avut dialogul ăsta de atâtea ori încât deja îmi imaginam cum se duce ăla la un hotel și când află că trebuie să-și dea CNP-ul preferă să doarmă în mașină.
Până la urmă doar câțiva prieteni și foarte puțini necunoscuți au fost cei care au semnat. Sigur că sunt mai multe explicații pentru eșecul ăsta, dar cu siguranță că doar o idee bună nu e suficient (mă încăpățânez să cred că ideea e bună). Ne-a lipsit reclama, ne-au lipsit fondurile, ne-au lipsit aliații, și altele, și altele.
Știam de la început că nu suntem mulți, că nu avem mulți bani, dar totuși am început. De ce? Pentru că speram ca la termenul din 17 Noiembrie (apropo ăsta a fost motivul pentru care campania de strângere de semnături a început pe 17 Noiembrie) Curtea de Apel București să trimită legea privind finanțarea partidelor politice la Curtea Constituțională, singurul loc unde s-ar putea decide dacă sumele imense pe care le primesc partidele politice sunt date cu respectarea drepturilor fundamentale. Îmi închipuiam că, odată cu reușita asta va veni și vizibilitatea de care aveam nevoie și lumea va avea încredere în noi.
Cazul mi se părea de o claritate izbitoare. Președintele Autorității Electorale Permanente ar trebui, printre altele, să:
evalueze legislația, în sfera sa de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al legalității, al standardelor și principiilor internaționale și europene în materie electorală 1
Ca o paranteză, prevederea asta e mai mult de formă având în vedere că oricum rezultatul acestei evaluări nu prea contează, adică nu poate avea urmări concrete, e mai mult un soi de părere. Dar asta zice legea că trebuie să facă și asta i-am cerut și noi. Să ne spună care e rezultatul evaluării făcute de el. Ba mai mult, l-am întrebat dacă finanțarea partidelor politice este rezonabilă. Asta pentru că atât Consiliul de Miniștrii 2 cât și Comisia de la Veneția 3 au spus că:
Ajutorul de stat trebuie limitat la contribuții rezonabile
Într-un singur an: PSD ~ 89 milioane, PNL ~ 75 milioane, USR ~ 41 milioane, AUR ~ 18 milioane. Sunt astea sume rezonabile?
Ce ne-a răspuns domnul Toni Greblă, fost judecător la Curtea Constituțională, la vremea respectivă președintele Autorității Electorale Permanente? Că emiterea legilor e treaba Parlamentului! Așa au crezut ei că e bine așa au făcut.
Și care e legătura? Nici una! Răspunsul e complet la mișto. Sigur că Parlamentul dă legi după cum poftește dar noi l-am întrebat dacă el crede că e în regulă, dacă e constituțional jaful ăsta. Din nefericire, Curtea de Apel București i-a dat dreptate. V-a dat un răspuns? V-a dat. Ce mai vreți?
Se pare că, pentru unii judecătorii, nu contează cât de ridicol e răspunsul, orice răspuns e bun. Și așa au căzut toate pretențiile noastre, inclusiv cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Apoi, am sperat la o soluție cât de cât normală și în dosarul „10 August”. Acolo raționamentul judecătorului e imposibil de înțeles. A zis ceva de genul: „Da, ai dreptate, nu există legislație care să permită Jandarmeriei să folosească gazul OC. Așa si? Asta nu e faptă penală” WTF? Dar ce e?!
Și fără o victorie în justiție care să aibă impact în societate inițiativa nu a avut nicio șansă. Nu, ideea nu s-a vândut singură.
- Art. 5 cap. II alin. 6 din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, din 26.10.2020 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 992 din 27 octombrie 2020
- Recomandarea Rec(2003)4 adoptată de Comitetul de Miniștrii la 8 Aprilie 2003
- European Commission for Democracy through law, document id: CDL-AD(2009)002